Archive for category Journalism Stuff

Cristian Gog si Flacara Violet

Citeam in Gandul  ca la alegerile din 2009 un politician i-a cerut mentalistului sa ia legatura cu Flacara Violet pentru a-i transmite un mesaj.

N-am inteles nici pana acum cum sta treaba cu flacara violet. Daca ma uit pe internet gasesc tot felul de bloguri ezoterice care ma baga si mai mult in ceata. Ceea ce nu pot sa-mi explic eu este cum de a prins asa de mult acest concept. Adevarul ofera mai multe informatii aici.

Se pare ca cei de la Realitatea au dezvaluit misterul:

E penibil ca asa ceva sa se dea la stiri! Insa, traim in Romania si asta spune totul…

,

Leave a comment

Eurovision 2012

Editia Eurovision de anul acesta ne-a lasat pe cei mai multi cu ochii in soare.  Am asteptat cu infrigurare sa vad ce cine va reprezenta  Spania, Italia, Germania, Franta, Belgia, Rusia, anul acesta.  Am constatat ca cel mai bine e sa n-am asteptari.  Nu prea mari – cel putin.  Rar sa mai apara cate un Alexander Rybak in aceeasi decada, desi, nu putini au fost cei care au incercat sa-l imite.

Castigatorea acestei editii a fost Loreen din Suedia cu  melodia Euphoria. Adevarul este ca juriul nici n-a avut “de unde alege”. Mai mult, sunt tari, ca si Spania, spre exemplu, care a transmis organizatorilor concursului “sa nu care cumva” sa fie desemnata castigatoare tara lor, deoarece, nu-si permit financiar sa organizeze urmatoarea editie.

Loreen – mai mult show decat muzica

Ce-as putea spune despre performanta lui Loreen? A fost un show frumos.  A creat atmosfera -asta pot zice. Insa, in ce priveste “cantatul propriu zis” – nu m-a impresionat. Vocea ei nu este destul de profunda, nu are o intonatie grava si nu poate sustine prea mult toate tonalitatile cerute de o melodie de tipul “I will always love you”. “Euphoria” este ceva usurel, se trece repede peste “partile dificile” si se pune accent pe ritm. E o melodie comerciala. Nimic de zis. Multi au comparat-o pe Loreen cu ABBA.  Nici nu incape discutie. Singurul lucru pe care il impart este tara. Loreen are mai mult “look” decat “voce” – iar acest lucru isi spune cuvantul, mai devreme sau mai tarziu, in industria muzicala. Si, mai este ceva, cei de la ABBA aveau un stil propriu, Loreen imita.

MANDINGA ne-a reprezentat onorabil

Anul acesta n-am avut noroc la Eurovision! Reprezentanta Romaniei, MANDINGA,  a iesit abia pe locul locul 12. Melodia ZALEILAH  n-a fost rea. Din punct de vedere comercial e chiar OK.  Insa, solista trupei, Elena a spus ca a avut tot felul de ghinioane, ba nu a mers sunetul, ba s-a defectat ceva, ba nu au reusit sa se sincronizeze. Nu stiu care-i adevarul, insa,  ceva e sigur, melodia n-a impresionat. Mie imi place ritmul. Elena, a cantat satisfacator.

 

Zilele acestea  l-am intebat pe un taximetrist daca a vazut finala Eurovision si ce parere are de castigatori (Suedia) si cum i s-a parut reprezentanta tarii noastre. Mi-a zis scurt pe doi: “D-soara, Elena asta n-are voce!”. Am ramas putin uimita. Si l-am intrebat  de ce crede asta. Mi-a raspuns “Pai asta toata lumea stie. Calculatorul face totul! “.  Atunci am realizat ca s-ar putea sa aiba dreptate. Elena nu are un timbru vocal care sa poate sustina pentru mult timp notele, sa faca acest lucru fara sa-si piarda din profunzimea si intensitatea vocii. Insa, pentru ceea ce canta, vocea ei este tocmai buna. Oricum, Mandinga merita aprecierea noastra deoarece ne-au prezentat onorabil. Si Eurovision insemna, mai intai de toate, multa munca.

Paula si OVI – inca cei mai buni!

Daca ar fi sa aleg, cred ca unii dintre cei mai buni reprezentati ai Romaniei la Eurovision au fost  Paula si OVI  cu melodia “Playing with fire” la editia din 2010.

Un cantec unic cu o abordare originala. Nu mai spun ca, atat Paula Seling, cat si Ovi, au un talent muzical care nu poate fi pus la indoiala.  Imi place in mod special in acesta piesa “jocul atractiei” si felul in care cei doi au reusit sa-l exprime prin muzica si expresie corporala. Videoclipul este genial!

BRAVO Paula! BRAVO Ovi!

, , , , , , , , , , , , ,

Leave a comment

Zaz Music

E ceva magic in legatura cu muzica lui Zaz. Melodiile cantate de ea sunt incredibil de bune.  Albumul de debut  “Zaz” – aparut in Mai 2010 – a avut un mare succes.  Muzica ei  pur si simplu te captiveaza, te face sa te opresti in loc si sa stai sa asculti.

Isabelle Geoffroy (pe numele adevarat) – a devenit peste noapte cunoscuta de toata lumea.  Single-ul “Je veux” a ajuns rapid in topuri. Personal, m-am indragostit de acesta melodie. Zaz spune despre “Je veux” intr-un interviu: “Sper ca oamenii sa nu vada in acest cantec o simpla critica a societatii moderne si sa incerce sa priveasca dincolo de acest lucru”.

Cred ca valoarea muzicii ei consta in capacitatea de a-si undui vocea in asa fel incat linia melodica pare sa curga de la sine.  Totul se imbina perfect. Are un stil muzical propriu. Ascultand-i muzica imi dau seama ca simte fiecare nota cu toata fiinta.  Se vede ca, Zaz traieste prin muzica si muzica este in acelasi timp un mod de a se exprima

Port coton – o melodie de o rara sensibilitate

Nu putem incadra muzica cantata de Zaz intr-un gen anume, este o imbinare intre jazz, soul, blues si pop. Insa, dozarea este atat de bine facuta incat trecerea de la un gen la altul se face pe nesimtite. Si ce voce are! Cand auzi pentru prima data ceva cantat de ea iti dai repede seama ca nu se aseamana cu nimic din ce ai auzit pana atunci, iar in urmatorul moment realizezi ca iti place la nebunie ceea ce asculti.

Eu n-am reusit pana acum sa ma plictisesc de cantecele ei.  Si cred ca asta-i o mare calitate cand vine vorba de un artist. Majoritatea muzicienilor au un singur hit, putini sunt cei care au mai multe, Zaz este unul dintre ei.

“Je veux” – un cantec care a facut istorie

Je veux – Zaz:Cette chanson célèbre la vie! Elle est tellement simple, mais tellement belle. Elle parle de la simplicité de la vie. C’est tout ce qui compte. Celui qui va vouloir faire plein de pognon, c’est qu’il doit avoir un manque affectif à combler”.

, , , , , , , ,

Leave a comment

Gabriel Brebenar: “Nu mai vreau sa muncesc niciodata”

Gabriel Brebenar este un tip care s-a decis sa-si dedice intreaga viata cititului. Dupa ce a abosolvit facultate de Filosofie din Timisoara, a  predat logica, filosofia si economica la liceul “Avram Iancu” din Brad, timp de un an. In acea perioada a realizat ca nu suporta sitemul si ca activitatea lui de profesor nu are nici un rost. Asa ca a lasat balta invtamantul romanesc si s-a mutat in Basarabila, cu sopul de a face educatie prin cultura, tineretului local. Insa – realitatea s-a dovedit a fi mult mai dura decat isi inchipuise, multi dintre tinerii cu care incerca sa vorbeasca despre importanta cartilor il luau la misto. Incet, incet, s-a retras din viata publica in lumea cartilor.

Sursa foto: www.dela0.ro

Trebuie sa recunoastem ca-ti trebuie o mare doza de curaj si o mica doza  de nebune pentru a te opune “sa intri in rand cu lumea”.  Nu poti respinge sistemul fara sa-ti asumi urmarile acestui lucru, in cazul lui Gabriel asta insemna ca trebuie invete sa traiasca cu cati mai putin bani, sa accepte pericolul  la care se expune deoarece nu are asigurare medicala sau medic de familie, sa renunte la visul de a vedea lumea…  Mai multe detalii vedeti si in acest intreviu din Adevarul. Cazul lui este prezentat intr-o ipostaza optimista si aici.

Acest om, pe care l-am descris mai sus, a publicat o cartea “Jurnal de cititor” cu sprijinul lui Gabriel Liiceanu. Culmea este ca Brebenar este constient de “incapacitatea de a crea” – de aceea s-a decis ca “daca nu poate scrie o carte, atunci sa incerce sa citeasca cat mai multe carti scrise de altii”. Liiceanu a fost atat impresionat de cazul acestui tanar incat i-a publicat cartea si i-a scris prefata. A vazut in el un adept al lui Noica si un fel de Cioran “care schimbă Parisul pe Coasta Boacii” . Nimic de zis. Culmea este ca atunci cand i-a dat telefon sa-i spune ca ii va publica cartea, Brebenar era beat crita, asa incat, abia a reusit sa  injghebe cateva vorbe. Ce mai cultura!

Daca cititi articolul din Adevarul sa va uitati si peste comentariile cititorilor – veti vedea care este parerea “societatii” (virtuale) despre acest caz. Majoritatea il acuza pentru acesta hotarare si il considera un inadaptat. Altii ii iau apararea. Mai sunt unii care dau verdicte psihologice si emit solutii. Discutia din comment-uri se indreapta si spre robotizare omului si munca in multinationale. Se mai mai vorbeste despre ce inseamna “sa-ti ratezi destinul” – parerile fiind impartite. Cel mai mult mi-a placut comentariul lui Marcel  (2011-12-16 23:55:46): “Am sa dau acestui tinar un sfat gratuit : Vrei sa faci ceva maret si mai mare decit tine , ceva ce va indura timpului , muta-te la oras in una din cele mai mari metropole si participe activ la procesul tau de socializare , culturalizare si interactiune deoarece limitarile la care te expui te vor handicapa in dezvoltarea ta” .

De ce am scris despre acest subiect? Deoarece cred ca izolarea nu este solutia pentru “a cunoste natura umana”. Brebenar a declarat ca acesta este scopul lui ultim. Personal, cred ca poti cunoaste cel mai bine natura umana traind si experimentand alteritatea.

, , , , , , , , , , , , , ,

Leave a comment

“Papusi wayang” by UNATC

Data: 14.12.2011
Am fost azi la un spectacol de papusi organizat de studentii de la UNATC, sectia paspusi-marioniete, anul II, coordonati de d-na profesioara Liliana Gavrilescu.

Acest “teatru de papusi” a adus cu sine magia acelor momente unice in care  timpul isi suspenda trecerea, uiti de tot si de toate. Atat firul actiunea cat si personajele au  reusit marea performanta de a captiva pana la identificare pe cei prezenti in sala.

Fiecare miscare a papusii rezona cu personajul interpretat. Atat ceea ce spunea si facea cat si  intensitatea respiratiei, tonalitatea vocii, gesturile intregeau caracterul reprezentat de papusa.  Cele mai mici detalii au fost luate in calcul.  Pana si ritmul respiratiei a devenit ceva usor sesizabil.  Spre exemplu, dupa o cearta precipitata, una dintre papusi a inceput sa respire sacadat precum o persoana reala. O alta papusa a inceput sa tremure de suparare.

Cred ca secretul acestei arte consta in “a fi una cu papusa”.

Stralucirea privirii, zambetele, capetele ridicate – toate aceste sunt dovezi ale faptului ca spectacolul a avut un mare succes.

, , , ,

Leave a comment

Despre job si alti demoni

Mi-a atras atentia post-ul lui Alexandru Negrea “Te provoc sa NU alergi dupa un job la 20 de ani”. Sunt si nu sunt de acord cu el. Alexandru Negrea scrie foarte mult din perspectiva  lui, numai ca,  nu toata lumea are darul de a-i placea social media, curiozitatea de a citi (blog, carti, articole) si talentul (nevoia) de a scrie.

Am citit articolul si mi-au placut aceste afirmatii:

  • 20 de ani e momentul perfect să accepţi cele mai interesante şi mai mari provocări din viaţa ta”.
  • sa nu rămai blocat în zona de confort.
  • Aplicarea pentru un loc de muncă ar trebui să fie un detaliu în atingerea unui obiectiv, nimic mai mult.
  • Bineînţeles, nici studenţii nu se agită foarte tare să gândească pentru ei, din ei, cu ei şi nici să înţeleagă că se vor trezi la 35 de ani într-o carcasă seacă de care nu-şi aduce aminte aproape nimeni.
Ideal este sa faci ceea ce-ti place si sa castigi si ceva  bani. Realitatea este ca faci ceea ce nu-ti place si castigi bani cat sa-ti ajunga de azi pe maine. Apreciez initiativa lui Alexandru Negrea de a scrie despre acest subiect. Sunt 100% pro blog. Numai ca nu toata lumea este capabila sa scrie bine (relevant) despre ceea ce-i place.  In timp ce vorbeam “in real time” despre acest subiect prietena mea Georgiana mi-a scris: ” eu cred ca prea multi oameni care nu au nimic de spus isi dau cu parerea pe net si asa nu mai poti gasi chestiile cu adevarat valoroase in teancul de imbecilitati postate pe toate retelele”. Sunt de acord cu ea. Vedem pe blog-uri tot felul de divagatii si articole care par scrise cu picioarele. Trist – dar adevarat.
Pe de alta parte, cum spunea si Paula Negrea pe blog “Nu-ti abandona blog-ul indiferent dejob-uri, iubiri si minuni” , sunt oameni care au renuntat sa faca ceea ce le place si la ceea ce se pricepeau in favoarea unei activitati bine remunerate. “Trebuie sa fii practic si realist caci cu arta mori de foame” spun ei.

Poate ai decis ca e timpul sa cobori cu picioarele pe pamant si sa accepti acel job bine platit, ca doar astfel de ocazii nu se ivesc la tot pasul. Nu lua o decizie foarte repede. Gandeste-te bine. Nu fi printre cei pentru care conteaza doar miza : “How much?” Pentru cat esti gata sa te vinzi ? 2000 Ron, 2500 Ron, 3000 Ron?! Angajatorul poate spune: “Name the price and you’ll have it!”. Dar banii nu sunt totul. Intre timp, iti poti da seama ca acel job bine platit, pentru care toata lumea te-a felicitat la inceput,  te indeparteaza de lucrurile care sunt cu adevarat importante in viata.

Daca crezi ca un job bun intr-o corporatie te-ar face mai fericit  atunci e cazul sa te gandesti de doua ori. Nu uita trebuie sa iei in calcul un amanunt destul de important: viata trece. Fie ca vrei, fie ca nu. Daca spui “Da” jobului banos s-ar putea ca pe parcurs sa constati ca nu mai ai timp, ca esti prea obosit, ca nu mai ai energie – sa faci ceea ce-ti place cu adevarat. Sa faci acel lucru care te bucura si iti ofera satisfatie interioara (blogging, excursii, iesiri cu prietenii etc.) In acest caz e timpul sa spus “NU” job-ului bine platit care iti ocupa tot timpul si sa incerci sa dai vetii tale directia dorita.

Coboara din carusel si traieste-ti visul!

, , , , , , ,

2 Comments

“Daca nu ne plac fetele trecem la baieti”

“Daca nu ne plac fetele trecem la baieti” – am prins aceste vorbe din zbor, asta seara, in timp ce ma plimbam pe Lipscani. Nu stiu daca au fost rostite in gluma sau in serios, cei doi baieti care discutau acest chestiune pareau “cu toate actele in regula”, aranjati, splicuiti, chiar atragatori din punct de vedere fizic.  O  vorba batraneasca spune ca “adevarurile mari se spun cu voce tare” – si cam asa e… Daca ne luam dupa vremurile in care traim,  nu mai conteaza “cine cu cine”,  tot ce conteaza este SA FIE, sa ne distram, sa ne simtim bine, sa avem parte de actiune. Un prieten francez de-al meu folosea pentru sex urmatoarea expresie: “let’s do some sport” … Si nu era departe de adevar, caci, pentru unii nu exista mari diferente intre cele doua activitati, actiune, placere, satisfactia de dupa – toate acestea le gasim in ambele variante, iar partea cu transpiratul vine de la sine…

, , ,

Leave a comment