My favorite Shakespeare Sonnet (XLIII)


Shakespeare ramane Shakespeare. Nu se compara experienta de a-l citi cu nimic in lume. Am descoperit acest sonet in timpul unui curs. L-am citit din nou si din nou. Am sfarsit prin a-l invata pe dinafara. Sonetele shakesperiene raman adanc intiparite in inima. De fapt, fara sensibilitate, poezia ramane doar un sir de cuvinte care nu impresioneaza pe nimeni.

XVIII 
Cu ochii-nchisi eu te privesc mai bine,
caci alte lucruri dimprejur nu-i fura;
adorm si-n vis eu te zaresc pe tine
si-mi lumintezi deodata noaptea sura.
Tu, umbra printre umbre, luminoasa,
ce-ascunde chipul tau privirii mele,
cand raze lucitoare-n juru-i-lasa,
ca sclipatul indepartat de stele ?

Ce fericiti mi-s ochii peste zi,
cand ei te vad asa cum esti intreaga,
de-n miezul somnului tu poti razbi
pana si-n vise cu faptura-ti draga !

Cand nu te vad, te caut noaptea-n vis,
caci somnu-mi tine chipul tau inchis.

,  

 

  1. Leave a comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: